Originea oualelor vopsite dateaza din vremea precrestinismului, cand Anul Nou era sarbatorit la echinochtiul de primavara, ouale fiind date in dar ca simbol al creatiei, regenerarii, fertilitatii si al echilibrului.

oua vopsite

Legat de ouale rosii de Paste exista mai multe legende, toate strans legate de Patimile lui Iisus. Prima spune ca in ziua cand Iisus a fost rastignit Fecioara Maria a venit sa-L planga purtand la ea un cos cu oua iar sangele Mantuitorului a curs pe ele, inrosindu-le. Se mai povesteste ca pietrele cu care a fost lovit Iisus, atunci cand I-au atins corpul s-au transformat in oua rosii. Alta legenda spune ca, dupa ce a fost rastignit, s-a dat un ospat, iar una dintre persoanele de fata a zis ca atunci cand cocosul sacrificat va invia si ouale fierte se vor inrosi, atunci va invia si Iisus.

De asemenea, legat de ouale de Paste exista si unele obiceiuri si superstii, astfel, in unele zone ale Romaniei, in prima zi de Paste toti membrii familiei se spala pe fata cu “apa neinceputa” in care pun un ban, busuioc si un ou, pentru a fi tari ca banul, cautati ca busuiocul si frumosi ca oul. Apa este aruncata peste casa, pentru noroc. De asemenea, cojile oualor sunt aruncate intr-o apa curgatoare pentru a fi purtate catre Blajini (reincarnari ale copiilor ce au murit nebotezati) pentru a sti si ei ca e Pastele. In unele zone ouale golite de continut sunt folosite la impodobirea copacilor, pentru ca acestia sa aiba roade bogate.

Pana sa fie adoptate metodele moderne, ouale erau vopsite aproape prin aceeasi tehnica utilizata la vopsitul lanii, folosindu-se plante pentru obtinerea culorii rosu, galben, verde sau albastru. Tematica si cromatica difera de la zona la zona insa unele motive sunt nelipsite, cum ar fi soarele, stelele, motive zoomorfe sau plante. De asemenea, insa nu atat de preponderant, se regasesc si motive religioase. In Romania, zona Bucovinei este recunoscuta pentru ouale incondeiate traditional (exceland in aceasta arta), de unde obiceiul s-a raspandit in toata tara.